Treceți la conținutul principal

O afacere nereusita


Azi stiu sigur despre ce vreau sa scriu. Despre cei ce au fost; cei ce au fost "iubirea vietii".

E oarecum amuzant acum, cand ma gandesc ca nu demult, credeam cu tarie ca nu toate lucrurile au un sfarsit. Sau, cel putin, pentru mine nu aveau un sfarsit. Imi spuneam: mie nu mi se poate intampla nimic din ce nu pot controla, stiu ce simt si ceea ce simt acum o sa simt mereu, ce se poate schimba? Si chiar daca s-ar schimba ceva, cu siguranta m-as putea adapta, as anticipa, cu siguranta, evenimentul, si as continua in echilibrul de pana atunci.

Exact asa n-a fost!

Se pare ca imi cam place sa fiu sigura de lucruri relative, cum e dragostea. Dragostea vine si pleaca atunci cand nu te astepti. Si nu vine suav si linistit. Vine si te loveste puternic. Vine ca un soare puternic si pleaca exact ca o usa trantita in nas. Si oricat de mult ti-ai dori sa o redeschizi, nu poti uita, ca odata te-a ranit si ca s-ar putea sa produca daune iremediabile la urmatoarea incercare.

O relatie este, de fapt, o afacere cu reguli clare, limite si cerinte. Ca sa incepi afacerea asta, ai nevoie de dragoste: dragostea impartasita, acordul partilor. Inceputul e frumos, esti entuziasmat, nestiind exact ce te asteapta, sperand la tot ce e mai bun. Entuziasmul asta te agita, te face sa te detasezi usor de realitate si ajungi sa iti creezi lumea aia in care voi detineti monopolul. In lumea aia, totul e frumos, insorit, e libertate si fericire. Pas cu pas, patrunzi mai adanc si descoperi mici probleme, mici scapari. Dar continui, ca esti un potential antreprenor de succes si esti ambitios, nu renunti la prima neintelegere aparuta. Observi ca strategia ta nu functioneaza, ca oricat de mult l-ai iubi pe celalalt si oricat de importanta ar fi relatia asta a voastra pentru tine, sunteti foarte diferiti. Si asta observi abia acum, acum cand in toata libertatea asta minunata a voastra, incepi sa te simti ingradit. Incepe sa ploua. Alergi sa te adapostesti, dar el nu vine. Pentru el nu ploua. El ramane in lumea voastra, iar tu te reintorci la realitate. Lumea voastra care acum este a lui si o poate imparti cu alt suflet pereche, care nu, nu esti tu.

Pana la urma, se pare, ca am avut parte de o afacere nereusita. Inca nu imi dau seama ce pas am gresit, dar stiu ca am facut tot posibilul sa o fac sa functioneze si asta imi ofera, oarecum, o satisfactie.


Acum incerc sa gasesc un alt taram ratacit, un soare orbitor, care sa ma mai faca sa cred pentru o perioada, ca unele lucruri nu au sfarsit.

Comentarii

Chaos a spus…
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Chaos a spus…
Sper sa fi gasit acel taram pe care il cauti si astept cu nerabdare o continuare a "afaceri", pentru ca de multe ori un fost partener de afaceri devinde actual...
In caz contrar aminteste-ti frumoasele cuvinte ale istetei Jamie Sullivan personajul interpretat magistral de Mandy Moore in A walk to remember, film pe care l-ai vazut.
Alexandra a spus…
Nu cred in reaparitia unui fost partener de afaceri. Cred in loialitate si respect, dar nu cred in oferirea mai multor sanse.
Si aici vorbim de viata reala, viata care nu e deloc ca in filmul de care ai amintit.
Ce am invatat eu din "A walk to Remember" este ca totul se termina la un moment dat si ceea ce putem face este sa evoluam si sa profitam de toate oportunitatile care ne apar in cale.
Chaos a spus…
Uff, e trist ca nu iti place deloc sa visezi, sa mergi pe un drum fara o destinatie anume si sa te bucuri de ce gasesti intampaltor pe acel drum.
Loialitate si respect zici? Sunt 2 valori nepretuite dar tot odata cel mai usor de mimat, si chiar sincere de ar fi sunt egal cu zero fara intelegere, rabdare, afectiune, dorinta si nu in ultimul rand iubire.
Cat despre a doua sansa, cred ca e unul din cele mai frumoase lucruri care i se pot intampla unui om care a gresit. Oameni isteti o percep ca pe un nou inceput dar cu toate detaliile incluse ( greseli, amintiri frumoase si mai putin frumoase, ce a fost bine, ce nu a fost etc).
Acum, ajungand la ultima parte din post-ul tau o sa te contrazic putin si am sa zic te inseli, "nu totul se termina" unele lucruri raman nemuritoare, in cazul lor ea va ramane mereu in inima lui (chiar daca sunt 2 personaje, tema finala era ca dragostea lor este nemuritoare, de aceea faceam referire la cuvintele ei care faceau referire la ideea ei despre dragoste, idee pe care i-a transmis-o si lui, take care..:*

Postări populare de pe acest blog

Oldies, but tv goldies

Am reinceput, zilele trecute, sa urmaresc Gilmore Girls, un serial pe care imi amintesc ca il urmaream cu sufletul la gura pe Acasa, cu ceva ani in urma. Si aveam parte de un singur episod pe saptamana, duminica, de la 20:30. Cele doua Lorelai Gilmore, mama si fiica, au o relatie extraordinara, sunt cele mai bune prietene si isi impartasesc orice lucru, bun sau rau. Fetele Gilmore traiesc in Stars Hollow, Conneticut, un mic oras fictional, prezentat a fi situat la 30 de minute de Hartford, unde toti locuitorii se cunosc intre ei. Lorelai, 32, a nascut-o pe Rory la 16 ani, drept urmare, relatia lui Lorelai cu parintii rigurosi si interesati de statutul social, nu este una extraordinara. Rory este prezentata ca avand 16 ani, studiind la Chilton, un liceu cu renume, visand sa ajunga sa invete la Harvard. Ce mi se pare deosebit in legatura cu serialul asta, este faptul ca nu este neglijat nici cel mai mic detaliu, se creaza o poveste fantastica in jurul acestor doua femei, totul fiind i

Eu nu "Ma mut la mama"!

 Am avut parte de o surpriza pe data de 1 Martie, in sensul in care mama mi-a facut cadou un bilet la piesa :"Ma mut la mama". Ironie sau nu, pe aceasta cale ii transmit faptul ca nu intentionez sa ma mut la ea prea curand. :) O comedie de Andreas Petrescu si, citez, "un pic Gabriel Fatu", care ii are in distributie pe Adriana Trandafir, Andreas Petrescu si Gabriel Fatu, in regia lui Gelu Colceag. Si asa de intorc cei doi fii, certati cu ale lor Cristine, la mamica lor. Unul dintre ei inselat, celalalt susceptibil a fi inselat, pentru ca al lui copil pronunta numele de "tata" in timp ce urmareste un prezentator tv. "Mamica", pe de alta parte, are un iubit student, astfel incat decizia baietilor iubiti de a se muta temporar la ea, nu ii surade absolut deloc. Nevoia mamei de dragoste, pe atat de naturala pentru orice fiinta de pe acest pamant, este pe atat de nenaturala in viziunea celor doi frati. Mama nu este o femeie, mama este...MAMA

The two different versions

Ea: Priveste in capatul opus al camerei, plictisita si pierduta printre ganduri, analizand, ca orice femeie, faptul ca e o vreme prea frumoasa de stat la birou, ca a mancat prea mult la masa de pranz si iar nu o sa ii mai vina rochia rosie care ii scoate in evidenta ochii. Se incrunta. Iar si-a propus ceva si nu s-a tinut de treaba. De maine, cu sigurana va schimba ceva! Gandul asta o multumeste. El: Intra in camera, saluta pe toata lumea si incearca sa isi rezolve rapid o problema, uitandu-se la ceasul care ii spune ca in cateva minute incepe sedinta. N-are timp de discutii, asa ca se concentreaza doar la ce crede ca ar mai putea adauga in prezentare. Ridica ochii din dosarul pe care il tine strans in brate si o vede."Au! Probabil e noua. Arata bine. Cam suparata. Ochi frumosi, picioare lungi.Trebuie sa o cunosc." Ea: Il vede. O fixeaza cu privirea. Cine o mai fi si asta? E dragut. E chiar dragut. Ar trebui sa-i spuna cineva, totusi, ca are cravata stramba. Ce frumos